VLADIMIR COJOCARU – PROFESOR
IUBIT SI STIMAT
Marin
Postu: Ce le doriti fostilor dvs elevi?
Vladimir Cojocaru: Celor care au terminat
scoala din satul natal si s-au împrastiat prin toata
lumea, le doresc un viitor cumsecade, vesel, sa fie sanatosi,
sa-si aminteasca de scoala, de învatatorii care le-au
aratat drumul în viata, sa ia ce e bun de la dânsii
si sa faca ceva mai mult. Sa ajute tarii noastre sa iasa
din situatia în care se afla. Speram ca în viitor
se va întâmpla lucrul acesta, deoarece noi am
facut tot ce am putut mai bine. În anul 2005 –
anul Cucosului - le doresc sa ajute la ridicarea economiei
tarii si a nivelului de trai, într-un cuvânt,
sa fie Om cu litera mare. Asta-i principalul.
M.P.: Ati putea aminti aici câtiva
dintre fostii dvs elevi cu care va mândriti?
V.C.: Sunt foarte multi, dar voi aminti
totusi pe Ghicov Adrian, Postu Marin, Maxim Adrian, Rusu
Monica, Coguteac Anatolie, Zoe Tulbure, multi, multi.
M.P.: Dati-ne vreo problema de rezolvat
pentru acasa?
V.C.: Deseori îi întrebam pe
copii: Cât fac unu si unu si cu doi legati de trei?
Rezolvati problema asta. (Râdem). Nu au mai rezolvat-o.
Nu stiu ce însemna cuvântul “legat”.
“Unu si cu unu” stiu toti, dar “doi legati
de trei” nu prea stiau.
M.P.: Care a fost cea mai mare sarbatoare
în viata dvs?
V.C.: Aparitia copiilor, a primului baiat,
a celui de-al doilea. În alt plan, o bucurie mare
a fost ca am terminat universitatea, am devenit pedagog,
mi s-a încredintat o clasa s-o scot la capat si m-am
bucurat tot timpul ca m-au ascultat si erau baieti cumsecade
si cântareti si sportivi si destepti, stiau matematica,
au fost oameni si sunt oameni. Care bucurie mai mare poate
fi?
M.P.: Ce ar trebui sa ia scoala de azi
din experienta educationala de pe când erati dvs director?
V.C.: Pe atunci, în primul rând,
era mai multa disciplina. Cum era sistemul de atunci, bun-rau,
dar se cerea disciplina. Nu stiu acum, dar dupa cum vad
eu, a mai slabit putin disciplina. Se poate de interesat
elevul sa învete, sa posede cunostinte. Oricum trebuie
sa priveasca în viitor cu optimism, trebuie sa fie
o iesire, trebuie sa fie schimbari si viitorul îl
vor construi elevii si studentii de azi. Asta-i tara lor,
trebuie s-o pretuiasca, trebuie s-o ajute sa iasa din impasul
asta. Ei vor trai într-însa. Cât de frumoasa
o vor face-o, atât de buna le va fi viata. Oamenii
din Moldova sunt buni si destepti. Trebuie numai cineva
sa-i conduca cum se cade, sa gaseasca calea cea dreapta.
Trebuie de schimbat ceea ce a fost pâna acum si de
gasit alte cai. Trebuie de scos din mentalitatea omului
ideologia veche, comunista care mai persista.
M.P.: Ce mesaj doriti sa le transmiteti
celor care sunt plecati în alte tari si care vor accesa
site-ul nostru?
V.C.: Sa-si aminteasca cuvintele lui Gheorghe
Topa: “Veniti acasa, mai baieti!”, sa vina acasa,
sa gaseasca de lucru aici, sa nu serveasca Europa, ci Moldova.
Va fi poate mai greu, dar se va gasi totusi o iesire din
situatie. Sa vina acasa.
Va multumesc mult!
<<lista int
| <<home